“Il Nome de la Rosa” tradus in limba prostilor

Si eu care credeam ca mie mi-a scazut IQ-ul sub limita legala! Ia de cititi aici:
sursa: www.libertatea.ro

“Chiar dacă, la prima vedere, acest roman de succes al lui Umberto Eco pare a fi adaptat pentru generaţia din ţara noastră, el a fost rescris în Italia pentru a fi înţeleasă şi de…prostănaci, potrivit ziare.com.
Cu toate că acest roman de succes al lui Umberto Eco pare a fi adaptat pentru generaţia din ţara noastră, el a fost rescris în Italia pentru a fi înţeleasă şi de…prostănaci, potrivit ziare.com.
Romanul lui Eco, premiat în 1981 pentru cea mai bună carte a anului este un complex thriller medieval, destinată unui public elevat, având referinţe din operele lui Aristotel şi fiind presărată cu pasaje în limba latină, scrie jurnalistul Pierre Assouline, de la Le Monde.
Noua versiune va fi adaptată generaţiilor actuale, care preferă să citeasă pe Internet. Pentru ei, vor fi scoase pasajele greoaie, iar limba va fi “reîmprospătată”, pentru ca romanul să fie accesibil şi celor mai puţin culţi. În viziunea lui Assouline, s-a recurs la acestă metodă pentru că noua generaţie este mai incultă decât cititorii de acum 30 de ani, iar varianta rescrisă înseamnă o compensaţie a “ignoranţei crase”.
“Numele Trandafirului” rescris va apărea în librăriile italiene pe data de 5 octombrie”

Din dorinta de a vinde ce nu fac ei? L-ar traduce si adapta in limba prostilor pe Goethe, pe Shakespeare si in curand vor trece la muzica culta adaptata incultilor. Cum ar fi sa asculti Simfonia a noua in ritm hip-hop sau mai rau, manelistic, ca de ce sa nu se bucure si piranda de geniul beethovenian?

6 thoughts on ““Il Nome de la Rosa” tradus in limba prostilor”

  1. In Olanda exista o categorie de romane “simplificate”, care reiau romanele clasice sau de succes intr-un limbaj mai usurel. Aceasta categorie e destinata celor care nu stapinesc bine limba olandeza. Poate ca la asta se refera si articolul de mai sus. Poate ca au facut o varianta easy a romanului lui Eco pt cei ce se familiarizeaza cu limba italiana si nu vor sa-si iroseasca timpul cu texte turistice sau infantile. Poate ca nu e asa de rau. In alta ordine de idei, si generatia asta a Internetului trebuie stimulata sa citeasca. Ori daca celebrul limbaj Eco nu le e accesibil nu-l vor citi niciodata. Poate ca in ciuda faptului ca noua ne pare un act imbecil, este de fapt un fel de situtatie win-win. Ignoranta crasa de care se vorbeste, exista si se intinde mai repede ca gripa mexicana, din pacate. Dar poate ca si epoca romanului a apus.

    1. Nuuu….romanul nu va muri niciodata. Stiu o multiume de oameni in jur de treizeci de ani care fac acum ce nu au facut niciodata: devoreaza biblioteci intregi. Mie mai degraba mi se pare prostitutie intelectuala. Cum spunea pe FB un scriitor, Alexandru Petria : ” daca si Eco se prostitueaza… “

  2. Inteleg ca Eco nu vrea sa piarda din sensurile originare ale romanului, ci doar sa-l adapteze pentru a-l face digerabil si de catre mai tinerei, mai necititi, mai internauti, ma rog…
    Exista o tendinta, chiar un inceput de miscare a literatilor de a se apropia de noile generatii, de a-i face pe necititori sa citeasca, care e… chiar laudabila. Si, oricum, atata vreme cat adaptarea o face chiar Eco, nu poate iesi ceva prost, zic eu. 🙂
    http://www.manager.ro/articole/cultura/numele-trandafirului-in-versiune-refreshuita-10963.html

    1. Dana, de ce ar fi internautii mai slabi de inger? Ce inseamna “digerabil” ? Mai simplist? Sunt convinsa ca va iesi o carte politista de toata frumusetea, dar oare asta e ideea? Literatura inseamna mai mult decat o poveste, inseamna cuvant, ritm etc. Stii tu mai bine.

  3. Și eu sunt de părerea Danei aici.
    Adică, decât deloc, mai bine mai puțin. Și poate că astfel li se va deschide și gustul pentru literatura adevărată. Și noi ne-am început lecturile cu lucruri mai ușoare, nu direct cu ”Muntele vrăjit” al lui Thomas Mann.
    Și-apoi, să ne gândim și la alt aspect. I-o fi secat omului inspirația și a găsit formula de a rămâne în actualitate. Drept să zic, ”Pendulul lui Foucault” și ”Pliculețele Minervei”, pe care le-am citit după ”Numele…”, nu mi s-au părut nemaipomenite.

    1. @silavaracald – Mmm… nu stiu daca i-a secat inspiratia , cred ca i-a crescut prea mult pofta de avutii , de fapt. Oamenii nu sunt chiar egali din punctul de vedere al apetentei pentru arta, carte buna. Unii citesc ca sa-si umple timpul, altii ca sa se hraneasca, o alta categorie elitista , citeste pentru mestesugul cuvintelor. De ce sa nivelam o chestie? Fiecare categorie cu lecturile ei . Oi fi eu prea cinica azi? 🙂

Comments are closed.