Eu când sunt agorafobică, înjur

mostru-cu-7-capete-702x300Azi am făcut cel mai lung drum din ultimele două săptămâni. După cele trei stări lipotimice, de parcă n-ar fi fost de ajuns astea, m-am pricopsit cu o frică  de nestăvilit pe care o s-o numesc Monstrul,  de a ieşi din casă.  Agorafobie.  Dar, cum nu mă cheamă Rockefeller şi nici Trump nu a auzit de mine, trebuie să o dau dracului de frică şi să ies. Perspectiva unui sechestru la domiciliu pe termen lung mă ucide.

Când am ieşit din casă, a fost bine. Monstrul părea că doarme tranchilizat de jumătatea aia de pastilă de xanax.   Dar când am îndrăznit să ies din bloc,  monstrul era acolo  în ceafa mea, rânjind grotesc ca orice monstru împroşcându-mă prin toate cele şapte guri ale sale cu creşterea tensiunii,  tahicardie, ameţeli, vâjâieli. Cool.  În decurs de vreo  5 minute, sprijinită de uşa blocului,  l-am înjurat fără să mă repet, soft, hard core şi de-a deptul porcos, habar n-am de unde ştiu atâtea înjurături, că tata săracul nu înjura decât ceva slăbuţ legat de soare. Dar practica în televiziune alături de băieţi îşi spune cuvântul şi iată,  ajută la nevoi din astea… Am descoperit cu această ocazie că posed un repertoriu de invidiat. Dau meditaţii for free dacă e cineva  interesat 🙂

Bon, după ce monstrul s-a ruşinat, am luat-o la picior cătinel cătinel. Fiecare pas care mă depărta de casă era un efort care creştea progresiv. De vreo  câteva zeci de ori am vrut să mă întorc, dar nu voiam să dau satisfacţie monstrului. Bancă, supermarket, farmacie, biserică. O oră.  Am fost tare mândră de mine azi. Ieri nu. Aveam programare la un medic şi am fost cât pe ce să anulez vizita. Noroc că există taxiuri.

Lupta cu monstrul continuă. Am aflat că e cel mai rezistent la tratament si/sau psihoterapie din toate fobiile care există. Dar nu ştie cu cine se pune. Dacă el e monstrul cu şapte capete, eu sunt cel cu 77 de capete. Care pe care… Vă ţin la curent cu scorul.

Aveţi grijă de voi. Înjuraţi la timp, nu după ce vă îmbolnăviţi. Eliberaţi-vă şi nu mai ţineţi în voi furiile şi supărările. Un geam spart, un urlet la timpul lui, o înjurătură generoasă vă scapă de  monştri şi xanax.

DaLU

 

One thought on “Eu când sunt agorafobică, înjur”

Comments are closed.