-Adica cum e prea tarziu sau prea devreme? Auzi la ea, cata neobrazare iti trebuie ca sa spui “imposibil” ! Cine te crezi duduie? Ai raspunsuri la toate intrebarile? Stii tu calea prin care Dumnezeu infaptuieste in oameni magia iubirii? Prea tarziu pentru cine?
-Pentru mine si pentru el, cel pe care-l iubesc, am raspuns timid.
-Dar ce stiinta savanta a timpului posezi? Timpul l-ati inventat voi oamenii, Dumnezeu nu e nici timp si nici spatiu…Ca v-ati intalnit acum, inseamna ca asa trebuia sa se intample, nebanuite sunt caile Lui si nu te mai opune iubirii ca vine doar o data in viata. Bucura-te si nu te mai lasa condusa de canoanele astea pe care tot voi le-ati inventat! Ingerul striga la mine de vreo jumatate de ora. Niciodata nu l-am simtit atat de furios. Ma intimideaza si incepe sa imi para rau ca l-am rugat sa ma sfatuiasca.
-Si ce vrei sa spui cu “e prea devreme”?
– Ne-am cunoscut de prea putin timp si sentimentele noastre au dat navala. Numai suntem nici la varsta iubirii si m-am speriat, am adaugat aproape in soapta, de teama sa nu-l mai supar.
– Dar toate semnele care v-au fost trimise ce-au fost? N-ai vazut ca de cum v-ati intalnit toate piedicile dintre voi s-au sters? Cei care ar fi putut crea bariere in povestea voastra au iesit din scena? Crezi ca mi-a fost simplu sa fac toate astea? Nu! M-am straduit cat am putut chiar daca sunt doar un inger… Deschideti inima ca sa le vezi! Intalnirea voastra a fost planuita Sus, nu te opune ca-i pacat. Esti roasa de ideile preconcepute pe care voi oamenii le tot creati ca sa va justificati existenta. De fapt aveti tot ce va trebuie ca sa fiti fericiti. Intalnirea voastra e harazita de veacuri. El e mai curat decat tine pentru ca nu are prejudecati. Nu aveai nici tu, dar, nu stiu ce ti s-a intamplat pe drum, doar am avut grija de sufletul tau, dar nu pot eu face singur totul. Coplesit, ingerul s-a asezat langa mine, pe un fotoliu gheruit de pisicuta tarcata in toate culorile care ne privea cu ochi luciosi de pe o consola de mahon. Tacu ostenit cateva clipe si relua cu o voce mai calma de data asta.
-Ce inseamna varsta ta ? O miliardime de secunda pentru Univers si tu te impiedici de asta? Iar incepem povestea cu timpul? Nu stiu, zau, te-am crezut tot timpul mai isteata, dar acum cu asta, nu stiu ce sa mai zic. Poate se verifica teoria cum ca voi, oamenii, de la o varsta incolo incepeti sa va prostiti.
Tacu iar. Cugeta, cred. Mi-era drag de el. L-am simtit totdeauna la post, a fost langa mine tot timpul, chiar cand faceam prostii mari, sau mai ales atunci. Niciodata pana astazi nu a intervenit si nu m-a certat atat de aspru. Poate pentru ca pacatuiam impotriva iubirii ce-mi invadase sufletul pe neasteptate, acum n-a mai putut rabda si s-a infatisat. Era tanar si frumos, asa cum fusesem si eu odata si aproape ca ma irita faptul ca un pusti de douazeci de ani (chiar asa arata) ma certa.
-Ce intelegi prin imposibil?
-Pai sunt atatea intre noi, timp, spatiu, oameni care aparent ne despart…
– Incepi sa intelegi, ai spus “aparent”. Asa e, totul e aparent si “totul asta aparent” nu inseamna nimic in fata iubirii. Dumnezeu e iubire. Dumnezeu e iubire . Dumnezeu e iubire. Nu mai uita! Ai o misiune, iubeste si nu mai carti!
Ingerul obosit a adormit langa mine pe fotoliu. Priveam cu drag faptura de lumina din fata mea. Toata viata mi-am obosit ingerul, el imi dadea ceea ce Cerul harazise pentru mine si eu refuzam din prostie si de prea multa zgura …zgura lumii in care traiesc s-a depus si in sufletul meu, chiar daca m-am luptat anevoie sa nu se intample asta…
De data asta va fi altfel. O sa iau toata iubirea asta nechemata cu amandoua mainile si am s-o inchid in inima mea si am s-o cresc pana dincolo. Oare asta e misiunea mea? Asa de simplu sa fie? Un gand rece imi trecu prin inima. Cum sa fie simplu sa iubesti neconditionat si fara asteptari de la cel iubit? E greu, e cumplit de greu. Insa, de data asta ma voi supune. 
Cu coada ochiului am vazut pisica baltata care facea tumbe in aer incercand sa prinda un fulg alb care se legana alene. Fotoliul pe care atipise ingerul era gol. Imi lasase ca de obicei un fulg alb. Dragul de el…
Avea dreptate… “imposibil” nu exista decât daca-l fabricam noi… si… dragostea nu are nimic cu varsta sau alte criterii… nu intreaba pe nimeni daca vrea s-au nu sa vina. vine si gata.
Da, Carol, asa e. Am un inger destept tare! 🙂
Doar atât: SUPERB! 🙂
Multumesc @silavaracald
Sublim…
Va multumesc..
Si nu i-ai facut portretul apoi ca sa nu uiti ce ti-a spus?
Ba da, dar nu mi-a dat voie sa-l expun public 🙂
tare ne mai obosim ingerul! si cand adoarme sar temerile pe noi. El se trezeste ne curata de ele si….
……." Bucura-te si nu te mai lasa condusa de canoanele astea pe care tot voi le-ati inventat! "…….