M-am deghizat în destinul tău:
pielea din soare,
trupul din plajele fierbinţi şi pustii,
cuvintele toate din fără de poteci- istorii.
Mimetism absolut: fără de tu şi eu,
fără de prea pluralul NOI .
Sunt deghizarea perfectă în crima perfectă!
Te-am ucis iubindu-te!
Poate ai mai fi vrut să trăieşti
dar n-ai spus-o niciodată…
DaLu
sursa foto: photobucket.com
O poezie superba. Ca de obicei…
Hei, multumesc, Carol!