Am greșit secolul când m-am născut…
Sunt aproape sigură că aveam de ales între secolul 18 și 20 , dar nu știu de ce l-am ales pe cel rotund.
Poate pentru că mie îmi plac chestiunile rotunde.
Ce-i rotund e perfect, așa cred uneori…
Sorii-s rotunzi? Sunt.
Pământul și celelalte stele sunt rotunde? Sunt.
Inima e aproape sferică? E.
Iubirea-i fără de început și fără de sfârșit ca un cerc? E.
Deci, asta trebuie să fie. Cercul.
Într-un cerc nu vii și nici nu pleci. Ești acolo dintotdeauna.
Totuși, uneori mă privesc din-afara cercului și simt că nu-i mai aparțin.
Poate că nu eu sunt cea care a greșit secolul.
Cred că iubirea a fost trimisă greșit, sau poate ea chiar nu a fost atentă la întrupare.
Cu iubire rotundă pentru cetitori,
DaLu
…"Iubirea-i fără de început și fără de sfârșit ca un cerc? E.
Deci, asta trebuie să fie. Cercul.
Într-un cerc nu vii și nici nu pleci. Ești acolo dintotdeauna."…
🙂 ah, stiam că exact bucata asta o să vă placă, doamna!
Sigur, eu am…gresit SECOLUL! EU SAU ALTII…IN MOD SIGUR…NU MERIT ASTA…
Anca, nu esti singura. Welcome in clubul gresitilor 🙂 (daca asta o fi vreo consolare…)
hai să punem cerc lângă cerc să facem un infinit. vrei?
Hai:)
Data viitoare cand iesi in afara cercului sa te uiti mai atenta 🙂 Este "plin ochi " de iubire! Iubirea esti chiar tu…….Cu drag pentru un suflet cald, Madalina.
Madalinaaaa…zici tu? 🙂
Când ai găsit semnătura actuală ai fost la fel de inspirată ;).
Pot sa-ti explic semnatura 🙂 Da si Lu , e simplu de la ce vin, nu? Să mai spun că am avut onoarea de a mă naste in aceeasi zi (11 mai) cu geniul Dali, care e pentru mine cel mai mare, cel mai tare, cel mai cel?