Mai blogăraș de la oraș (ce te-aș mai muta eu la țară!) m-aș blogui eu, dar n-am cum…
Nu mai am timp de tine, ca veni viata peste mine ca un bulgăre de zăpadă si m-a acoperit di tăt. Să te up-datez ca să nu zici că-s nașpa si că te neglijez.
Here we go!
Mă trezesc in zori, beau o cafea la ibric in viteză, apoi imi fac un smoothie, il beau și pe acela tot in viteză. In timp ce beau cafeaua îmi fumez ultima țigară, in fiecare dimineață e câte o ultimă tigara..fir-ar el de viciu, că mă enervez. Dupa care spăl vase, fac sandvișuri si o tulesc inspre filmare, că dacă nu e filmare e montaj, că dacă nu e nici una nici alta, e ceva …pe acolo, trimit mailuri, am sedinte, ma duc la serviciu ca o garofita si vin seara acasa ca o papadie cu puful zburat.
Intre timp amortizez criza de adaptare la liceu a adolescentei casei, ii spun ca e frumoasa, ca sa-i treaca frica de noii colegi si profi (nu prea merge figura asta, dar o sa mai incerc si altceva).Ce altceva mai fac? Mă infioara angina pectorală a lui tata care se hrăneste de la o vreme cu prea multă nitroglicerină, ma sperie mama care se îngerește pe zi ce trece. Am pornit o emisiune, săptămâna viitoare mai lansez o alta, in octombrie o a treia …pe urma mă opresc. Adică nu mai pornesc nimic, că am obosit ingrozitor…așa aș pleca intr-o vacanță, te iau si pe tine cu mine, ca să-mi ții de urât.
Și mai fac ceva, dezamăgesc oameni care mi-au dat să citesc creații de-ale lor si eu nu prea am timp să mă scufund in lectură (iertare, boieri dumneavoastra AP si IS, dar va veni si timpul acela). Nu mi-am mai intâlnit prietenii de nu mai țin minte, ei, bieții mă sună si ma intreabă daca mai exist. Parcă te văd că-mi spui că goana in care m-am inrolat sună de parcă aș fugi de ceva. S-ar putea sa ai dreptate, cam fug… am pierdut ceva si pana nu-l recuperez nu ma las. Acela e TIMPUL MEU…
Blogule, drăguțule, fă pe amantul răbdător și așteaptă-mă uneori seara târziu. Niciodată nu știi când te vei trezi cu mine la ușa tinând in mână o sticlă de șampanie gata frapată…
Love you, too …
One thought on “Măi blogule…”
Comments are closed.
Daniela, IS te iarta ca nu ai timp de lectura! Va veni si timpul ala odata!
Multa putere sa le duci pe toate!