Highlander woman și-a pus sabia la centură sub mantia îmbujorată 
și-a luat-o la picior prin pădurea blestemată.
Crengi uscate se rupeau pe sub pasul apăsat,
n-avea vești de ani de zile de la al ei drag bărbat,
plecat să se dueleze, o planetă să salveze.
Lacrimile i-au secat, părul i s-a grizonat, dar… de-ngrășat nu s-a-ngrășat.
Un nebun de dor cam chior
o urnise atunci la drum,
chiar în crucea nopții
cu speranțe și emoții
temerara highlander mândră și aventuroasă
nu știa decât un lucru: că-l vrea pe Duncan acasă!
Soțul ei! Duncan MacLeod din țara MacLeod, din satul MacLeod!
Nopți și zile fără șir, rătăci mândra crăiasă prin pădurea întunecoasă.
În a suta una noapte zări o luminiță
într-o blândă poieniță.
O căsuță de zahar se iți dintre stejari.
Fremătând de nerăbdare, intră să pună o-ntrebare.
Despre mândrul sale inimi,
cel mai cel din cei mai cei, killer-ul de mari mișei.
Neînfricatul.
Minunatul.
Unicul.
Mirobolantul.
Duncan MacLeod din țara MacLeod, din satul MacLeod!
În căsuță, lâng-o lampă ședea o babă ocupată cu o trampă.
Lângă ea pe un tăciune, mândra ei ..deșertăciune.
Duncan MacLeod din țara MacLeod, din satul MacLeod!
Care zăcea fără țel. N-a răpus niciun mișel!
-Ce faci, tu, mândru bărbat?
Cine ești tu, ai uitat?
-Sunt Duncan MacLeod din țara MacLeod, din satul MacLeod.
Și… tu ești, măndră crăiasă?
– Duncan, sunt a ta nevastă
Și-am să te iau acasă chiar de-ai creierii spălați
de jigodia bâtrână
ce cu vrăji mi te-a legat!
– I-auzi, draga mea mireasă
spuse Duncan încurcat
către cloanța-cotoroanța, 
zice că-s al ei bărbat.
Urâciunea de pe vatră luă vătraiul
dar crăiasa fu mai iute și-o lovi direct în frunte
cu paloșul fermecat.
Băbăciunea-răcăciunea zăcea lată, aproape moartă
iar iubitul ei Duncan o-ngrijea și o bocea,
pe crăiasă blestema.
Însă Duncan MacLeod din țara MacLeod, din satul MacLeod
fu pe dată aruncat pe-un cal gata înșeuat.
Apel către cel care citește!
Autorul a luat aici o pauză. Muza a fugit și bietul scrib se pare că are nevoie de ajutorul cititorilor.
Nu poate să doarmă, să mănânce, să …nimic. Nu știe unde a fost dus Duncan de către nevastă-sa! Să-i scurtăm chinul, ce spuneți?
ARU !
A consemnat
DaLu
(19 sept) Update via Facebook:
-
Violeta ND Ci prepare un bel piatto di spaghetti, ai uitat? L-a dus sa il indoape, cum ne e obiceiul. Am citit cindva despre un concurs organizat prin SUA cu tema “cum iti tii barbatul acasa”. A cistigat femeia care a raspuns “feed the beast”.
-
Beniamin Stoianov Prin anii 60, o nemțoaică a câștigat un concurs de gastronomie; când a fost întrebată: Care e secretul păstrării căsniciei, nemțoaica a răspuns: HRĂNEȘTE-ȚI BINE ANIMALUL… -
Daniela Lungu Tata Ben, eu si Violeta ne putem da cu parerea, adevarul il asteptam insa de la dvs. La asta se reduce totul? La sfantul maț? In cazul asta …viitorul nu suna bine, nici macar la telefon… -
Violeta ND Noooo, femeia (ca era din SUA, ca era din Germania, never mind) a spus: hrănește bestia; nu știu cum sună asta in deutsch, cred că… bestial. Zic, cu mintea mea de dinainte de cafea, că era vorba de bestia din fiecare și asta n-are bunul simț să se oprească doar la maț. -
Beniamin Stoianov Ca să dau o părere avizată, ar fi trebuit să iau o nemțoaică; dar trag cu ochiul la căsnicia de peste 60 de ani dintre unchiul meu și mătușa mea care e nemțoaică; apăi, căsnicie mai fericită io n-am întâlnit…
Mai astept idei 🙂
DaLU
Duncan MacLeod fu pe dată aruncat pe-un cal gata înșeuat
si autorul a incalecat si el pe sa
si v-a spus povestea sa
cu final deschis
ca sa ai ce inventa in vis
iar el a plecat dupa muza,
care a incalecat pe o meduza
si era asa de confuza
ca l-a lasat pe Duncam MacLeod pe cal
sa tot mearga el in van
dar dupa ce o prinde autorul
si ii ostoieste dorul
promite sa-i gaseasca eroului o traiectorie
poate rectilinie, poate aleatorie…
:))))))))))))))
….și-au pornit pe dată-n zbor
ca găndul,spre vărf cu dor…
muntele cel mai înalt,EA pe loc l-a ființat
din MacLeod întrupat.
…și-au facut o nuntă-n cer
fără-alai,cu mult mister,
trăind astfel tinereți
pân’ la adânci bătrâneți.
Amin! 🙂