E musai să vă colind, prieteni!

    Ar fi  musai să vă colind pe fiecare in parte, dar mi-ar mai trebui incă un Craciun, două, trei, ca să pătrund și ca să vorbesc pe limba fiecărei inimi , ar mai trebui să spun  cuvinte pe care le meritați si de care e nevoie, fără de care viața ne-ar fi mai săracă și mai intunecată. Știu, ar fi trebuit să fac mai mult si să vă aduc bogăția, lumina, speranța  pe care am primit-o de la oricare dintre voi. Ar fi trebuit să imi fac timp să vă văd in carne si oase,  atât cât ne mai e dat  invelișul ăsta efemer, ar mai fi trebuit să vă fi ținut de mână când v-a fost greu și să zâmbesc cu voi când v-a fost cald si bine. Ar mai fi trebuit sa fac atâtea si atâtea pentru voi , dar n-am facut-o… nu pentru ca n-aș fi vrut…

Nu-mi ajung tastele și nici timpul și nici cuvintele ca să exprim ce insemni pentru mine, tu, prietene făcut din cuvinte si uneori din muzică. Insemni mult și te rog să rămâi așa cum ne-am cunoscut, asta e tot ce-mi doresc pentru tine. Pentru că esti minunat, pentru ca mi-ai dat sfaturi, pentru ca mi-ai trimis muzică, pentru că  m-ai mustrat când am gresit, pentru că uneori m-ai  incurajat , in felul tău, să merg mai departe, chiar dacă n-ai știut.   Și pentru că te simt atât de aproape de mine, chiar dacă nu ai chip.

Colinda mea e scurtă azi, pentru că, iată, vorba poetului, cuvintele-mi sunt sărace si puține:

Iubește, iubește-te si lasă-te iubit!

 Și crede, crede, crede! 

La multi ani si să-mi trăiți 1000 de ani!

DaLu

 

 

5 thoughts on “E musai să vă colind, prieteni!”

Comments are closed.