Duminica unei fete (prea) cuminți

Duminica dimineata. Ora 7.05. Ploua apasat si am un somn dulcic, nu atat de profund cat sa nu aud rapaiala de afara, dar totusi dorm. Suna telefonul. Aritmica mea inima, pierde cadenta si profita de telefon ca sa-si faca de cap… Sar in picioare ca un soldat la alarma. Mama este singura persoana din lume care ma suna la ora asta, pentru ca mai intotdeauna sambata si duminica are o idee si e musai sa mi-o impartaseasca cu lux de amanunte. Dar e mama, e a mea, asa ca daca ma suna la 2,3,4,5 a.m. ca sa-mi spuna de virtutile frunzei de coacaz negru, eu o ascult politicos si ma prefac ca aceasta informatie vitala pe care mi-o furnizeaza imi va schimba viata definitiv si irevocabil. Sa speram ca in bine.
Dar de data asta nu e mama.
Era un cetatean care-l cauta pe unul Sandu, de vreo 5 ani de cand am eu numarul acesta. L-a mai sunat sa-l invite la gratar, la pescuit, sa-l intrebe daca si-a vandut masina… de fiecare data, eu ii spun ca dl Sandu nu mai are de x ani acest numar. Am o dictie buna, adica nu cred ca nu intelege ce spun, mai ales ca amandoi vorbim romaneste si in general ma fac inteleasa de romani.
Ii spun poezia cum ca numarul acesta nu mai este al lui Sandu, ci al MEUUUUUUU(!) si el, putin descumpanit imi spune:
” Nu e Sandu?”
Trebuie sa va spun ca nu am o voce guturala masculina, nu-s nici vreo soprana, dar nici nu pot fi confundata cu vreun bariton.
“Nu e Sandu”
“Mariana, tu esti?”
“Eu sunt Daniela, Sandu dvs nu e aici, el nu mai are acest nu…”
“Aha! Sa-i ziceti cand vine ca l-a cautat Mitica”
Evident, cum sa-l cheme pe nefericitu’ care suna lumea cu noaptea-n cap cautand-ul pe Sandu? Cum altfel, decat Mitica, e de acolo din filmul cu Mitici…
Pe la zece, dupa ritualul de infrumusetare-relaxare, la o cafea parfumata, uitasem de Mitica si de Sandu, ma suna ghici cine? Mitica… Superbul, grandiosul distrugator de dimineti de duminica.
Eram hotarata sa-l injur asa,mai artistic, ca mai mult de atat nu pot, poate se prinde ca ASTA NU E NUMARUL LUI SANDU!
” Saru’mana”
Taci ca s-a prins ca sunt de sex opus.
” Acu’ mi-am dat seama,(adica dupa 3 ore!) daca asta nu e numarul lui Sandu, el ce numar are acuma?”
” Nu stiu ce numar are, dar va rog eu frumos stergeti numarul acesta din memoria telefonului dvs. Nu ma mai sunati. Nu stiu cine e Sandu, nu va pot ajuta cu nimic”
“Pai eu stiu cine e Sandu..ce zici mata acolo? Cum sa sterg numarul lui Sandu din telefon? Pai si io cum mai dau de el?”

14 thoughts on “Duminica unei fete (prea) cuminți”

  1. Ei, pana la urma, daca te suna ”doar” de 2-3 ori pe an, asta e, nu te supara pe el. E simpatic si , conform descrierii de azi, chiar amuzant. Bine, n-as vrea sa fiu eu in locul tau, dar asa apar unele lucruri cand le vezi de departe- distractive! 🙂 Pupici!

    1. A fost distractiv , nu ma plang! Miticul tot n-a inteles nimic, asta e partea cea mai distractiva… Si cu siguranta va mai suna. Ma gandeam sa-l invit la un ceai si sa-i fac un desen , ca din vorbe nu pricepe:))

  2. Si daca Mitica se va prezenta in persoana lui Fat-Frumos? Nu cred c-o sa mai ai timp sa-i faci un desen…

  3. Bună … dimineaţa ! ~ Eu sunt Mitică; vă rog, daţi-mi-l pe Sandu la telefon ! Am să vă reclam la Protecţia consumiştilor căci mi-aţi fraudat numărul meu către Sandu ! Nu pricepeţi că nu mă interesează “bălmăjeala” dvs. ? De 5 ani îmi tot repetaţi aceleaşi scuze. Sunt deosebit de tracasat de toată această tevatură telefonică interminabilă. Vă rog (cât încă vă rog) să luaţi măsuri urgente, eventual daţi-mi adresa pentru a vă trimite un Şubler, sau o Ruletă. V-aş fi trimis o Rulotă, însă nu am plătit impozitul anual.
    În altă ordine de idei, mă cam opresc aici, căci interesul meu primordial vă este cunoscut: Sandu !
    Vă transmit totuşi (fără regrete !): Somn uor ! Vise plăcute ! “Puricii” să vă sărute ! Dormiţi liniştită, mâine am să revin negreşit: după Sandu !
    ~
    🙂
    Cornelius, 🙂

Comments are closed.