Coincidente francezo-bruckneriene

Fiica mea a dat examen la franceza astazi, a luat si a intrat in clasa de intensiv.

Tot astazi l-am cunoscut pe Pascal Bruckner de la care am primit cartea domniei sale “Luni de fiere” cu autograf!
As dori sa existe doar coincidenta franceza fiica-mii/ franceza domnului Bruckner, nu si cea cu lunile de fiere.
Uneori imi place domnul Bruckner, dar categoric nu in “Lunile lui de fiere”. Nu! Nu! Nu!
Ca tot veni vorba am citit Lunile la prima lor aparitie in Romania si m-am chinuit ingrozitor s-o parcurg. Este tradusa in limba romana de un mare profesor universitar pe care il suspectez ca ar fi oltean… Domnul acesta pe nume Vasile Zincenko a uzat si a abuzat de perfectul simplu ca mi-a pierit tot fiorul liric, estetic si erotic (ca doar stiti ce scrie inocentul si pasnicul Pascal) cand am citit.

Voila example:
” Ma aratai intransigent. Mai mult: ma afisai cu o fata intalnita intr-o cafenea din fata salonului ei de coafura, de care domiciliul meu nu era departe si ma stradui sa o sarut lung pe gura in plina strada”.

Am fost curiosi sa vedem daca toate exacerbarile si extremismele sexuale ale personajelor sale sunt imaginare (se stie ca scriitorii de acest gen sunt niste timizi incurabili si isi scriu propriile fantezii), povestite de altii sau daca sunt propriile lui experiente.
Raspunsul lui Monsieur a fost: “Sunt experiente personale”. Cine a citit Lunile stie la ce ma refer. Ca nu pot da exemple, ca am un copil minor in casa si ma citeste:)
DECI, DA?

12 thoughts on “Coincidente francezo-bruckneriene”

  1. Cu scriitura acestui domn mi-am prins urechile încercând să citesc ”Care dintre noi l-a inventat pe celălalt” (sau cam așa ceva, că mi-e lene să caut în bibliotecă sau în Wiki). Și mi-am promis să nu-i mai dau ocazia să mă plictisească și cu altceva, deși ”Copilul divin” sună promițător măcar ca titlu.

  2. @silavaracald Cand am citit Luni de fiere mi-am blestemat la fiecare pagina faptul ca sutn femeie si m-am rugat sa nu dau peste vreun personaj masculin al lui Bruckner. In rest scriitura e frumoasa, omul e un erudit.

  3. Danutza, eu fac parte dintre cei care au savurat romanul lui Bruckner, “Lunile…”. Am vazut, peste niste ani si filmul, la TVR. Mi-a placut mai tare cartea. Imi place scriitura lui Bruckner. Traducerile romanelor ne omoara, dar eu am avut sansa sa-l citesc in original. E o nebunie asa. Mi-ar fi placut sa-l cunosc personal. Te invidiez pe tine asa cum o invidiez si pe Laura Nureldin. Il est tres charmante!

    Numai de bine, draga mea!

  4. Si acum as zice 2 vorbulitze despre franceza intensiva pentru Nicki. Mi se pare foarte fain sa faci scoala asa, eu am experienta cu nepoata mea, Suzana, care a facut liceul la franceza intensiv. A ajutat-o, dar din pacate, pentru ca nu a mai avut sansa de a vorbi dupa terminarea liceului a uitat destul de mult. Felicitari pentru mica mea prietena, Nicki!

  5. Am sa accept sa ating carticica lui Bruckner ca stiu eu ca mi-o vei da si mie sa cetesc si io, sa ma culturalizez, deh.

Comments are closed.