Îți dau ție darurile-mi toate,
n-am ce să mai fac cu ele,
dăruiește-le, îngroapă-le, sporește-le.
O să vin după ele. Mai târziu, sau mai devreme.
Nu știu ce-i, umblă-n mine de o vreme
dor de-amor făr-anateme.
cocoțată stau în timp și-am uitat de anotimp
și m-afund în ăst răstimp
doar în clipa sturlubatică,
moale, dulce și-acrobatică …
Clipă lungă să ne-ajungă
o vecie, chiar mai mult.
Cât vom mai avea tumult…
DaLu