Uncategorized

Ce ești in stare să faci in numele iubirii? (vă rog să comentați, fac un studiu, părerile voastre sunt importante)

26 Comments

(Cu îngăduința dvs reiau această temă)

Să presupunem că te-ai indrăgostit lulea de cea mai nepotrivită persoană din lume. Spun asta având in vedere distanța dintre locuințele voastre (de ordinul sutelor/ miilor de kilometri) , diferența de cultură (tu român, ea papuașă, de exemplu), diferențelor de limbă, de vârstă, de rasă, religie etc. Ce te faci?

Ce ai fi in stare sa faci in numele iubirii , hormonilor, serotoninei, (stiu, amestec lucrurile, dar o fac intenționat pentru că pănă la urmă nimeni nu știe să facă o diferență clară intre nivelul hormonal in momentele indrăgostelii și romantismul din capul meu, al tău, al ei, al lui …) ?

Dacă mândra e papuașă, ce te faci?

Daca e hindusă?

Dacă e gheișă?

Dacă e ateu și tu ortodox practicant?

Dacă ingurgitează carne si tu ești ierbivor, pardon, vegan?

Lista diferențelor ar putea continua la nesfârșit

Reiau intrebarea: ce faci? Cum depășești diferențtele ca sa fii cu el/ea?

O altă intrebare: renunți la iubirea care te mistuie pentru ca micul tău echilibru să nu fie alterat?

Vă aștept cu interes maxim si cu ochii larg deschiși pe comentarii. De-abia aștept sa văd ce părere aveți!

Love you all!
DaLu

26 thoughts on “Ce ești in stare să faci in numele iubirii? (vă rog să comentați, fac un studiu, părerile voastre sunt importante)”

    1. Nu exista asa ceva. Iubirea e motorul lumii , ea ne misca incoace si incolo. Daca am alege cu capul si nu cu inima, am fi morti demult. Gandul nu ne tocmai prieten intotdeauna. ( vezi ca scrie si la biblie d-le profesor)

  3. Daca iubesti, toate barierele de orice natura ar fi, sunt depasite. Nu e iubire aceea in care egoismul isi face loc si care nu poate trece de ratiune. Pasiune, idolatrie, coup de foudre, obsesie… orice poate fi… dar nu dragoste. Poate sunt prea sentimentala dar, daca m-as indragosti, mi-as lasa parintii si patria si-as lua drumul pribegiei. Iar dac-ar fi sa nu mai fie, din ce a fost frumos, mi-as face marea mea de lacrimi si-un rasarit de soare, iar si iar…

  4. Ego-ul nu va renunța niciodată la controlul asupra ta.dacă conștientizezi asta , sunt șanse sa cunoști adevărata fericire. Luați ca exemplu Facebook, credeți ca toți acești clienți ai Facebook sunt împliniți sufletește? Când cineva este fericit pe deplin ii este deajuns sa împartă aceasta bucurie see you omul pe care-l iubește. Daca simte ca trebuie sa spună și altora despre fericirea lui , atunci , aceasta este venita din Ego nu din inima. Știu ca nimeni nu va recunoaște asta, ar fi ca și cum te-ai faulta singur!
    In concluzie….. iubirea pura nu cunoaște ce este diferența de culoare, etnie, cultura, religie, sau distanta.

    1. Stefan, nu stiu de ce , dar imi place vehementa ta. Si trebuie sa recunosc ca ai dreptate. Te mai astept cu comentarii

      1. Violeta, niste intelepti spun ca ego-ul acesta ar fi cel mai mare dusman al nostru. Impune reguli si legi straine de adevarata noastra fire, de adevarata noastra natura. Eu am decis in urma cu multi ani sa gandesc cu sufletul si el nu m-a dezamagit niciodata. Asa ca , asa-zisa siguranta este deseori, doar o perdea de fum.

    3. Duta Violeta Clarisa Dar si cel care o controleaza si impune , din pacate in defavoarea sufletului!

    4. Stefan Rebenciuc Mare adevar spuneti despre ego-ul nostru.Ego-ul este cel care ne aduce multa nefericire.Cat despre clientii facebook…cata nefericire si neimplinire…e un fel de adictie,pentru a cauta sa umple golul sufletesc cu ceva, fie chiar si prin aceasta metoda…

  5. As face, initial, tot ceeea ce spun cei care au comentat inainte: as lupta pentru iubirea mea, m-as aseza de-a curmezisul diferentelor (si diferendelor) de tot felul, pana cand, probabil, m-as plictisi. Nu poate dura la infinit, asta-i parerea mea. Adica, de ce sa-mi trec viata pentru a depasi tot felul de bariere, luptandu-ma cu toti si toate, inotand impotriva curentului, doar pentru ca, poate, am fost parte intr-o iubire imposibila?
    Restul… e doar schita pentru un roman de dragoste. 🙂

    1. Gabi, multumesc pentru comentariu. Inotatul impotriva curentului nu e asa de rau, cred eu. Intareste iubirea, o face mai pretioasa.

  7. Pentru iubire, dacă e iubire și nu altceva, aș face orice. Chiar am făcut și nu-mi pare rău de nimic. Încă mai fac. Printre altele, renunț la mine atunci. Pentru că e atât de rară. Și pentru că-ți trebuie un noroc nemaipomenit ca să dai peste ea…

    1. “…si pentru ca-ti trebuie un noroc nemaipomenit sa dai peste ea…”- adevarat , adevarat !

      1. Subiectul merge ca o manusa pe situatia prin care trec eu acum si familia mea. De aceea va supun atentiei IUBIREA OARBA. Cand il iubesti pentru… Habar n-am pentru ce. Frumos nu-i, destept nici atat, iar de bogatie nici nu poate fi vorba. Poate are umor, poate farmec, eu stiu? Este un certaret, un profitor. Dar fata il iubeste. De doi ani. Nimeni nu a reusit sa o convinga de faptul ca el nu-i alegerea potrivita: nici prieteni , nici rude, nici ochii ei. De ce sta cu el? Se va trezi vreodata?

        1. Dragostea e oarbă. Am remarcat ca orbirea e pe termen determinat, intr-o zi va vedea clar cu toti ochii (mintii, sulfetului) daca alegerea e total nepotrivita!

      2. Pai, in cazul asta, se pare El merita iubirea. Daca merita, daca are calitati, nu zic perfectiunea, atunci inteleg ca trebuie sa faci orice, sa faci imposibilul. Dar daca nu…?

  8. Inainte de a raspunde, cer eu insami un raspuns. Ce inseamna "persoana nepotrivita"? Who sais? Persoana care spune mama sau Gigi sau Basescu ca mi-ar fi nepotrivita, mie mi se potriveste manusa. Deci?

    1. Da, Otilia! Acesta e raspunsul! Suntem entitati unice, cu nevoi unice, bucurii unice. Din fericire nu semanam decat vag unii cu altii. Dar societatea incorseteaza cu legi, norme, dogme etc. Ne pierdem libertatea interioara cu seninatatea prostului, cu veselie, chiar. Si pe urma ne intrebam de ce naiba, suntem asa de nefericiti.

  9. Da, Otilia! Acesta e raspunsul! Suntem entitati unice, cu nevoi unice, bucurii unice. Din fericire nu semanam decat vag unii cu altii. Dar societatea incorseteaza cu legi, norme, dogme etc. Ne pierdem libertatea interioara cu seninatatea prostului, cu veselie, chiar. Si pe urma ne intrebam de ce naiba, suntem asa de nefericiti.

  10. Să presupunem că tipa e cecenă. Prin metode specifice, o determin să se preschimbe-n rusoaică…

Comments are closed.