aripi peste dor

Am ego-ul hipertrofiat al  celui care pretinde că le-a trăit pe toate  o-PREJUDICE-NOELL-S-OSZVALD-570într-o singură viaţă!

Cu toate astea, sufletul meu nu pricepe astă  matematica chioară:

Dacă te chem, nu vii…

Dacă te-alung,  eşti al meu.

Îmi pleci, îmi vii, ca-ntr-un carusel ruginit, dar cu ambiţii.

Opreşte-te. Aici. Şi acum. În fiinţa-mi.

Pentru că te iubesc într-atât încât

nu-mi mai văd umbra prelinsă peste ziduri de dorul tău.

Îmi cresc aripile. În curând zidurile dorului nu mă vor mai cuprinde…

DaLu