3 Zile Horror din viaţa mea (evaluarea naţională a fiicei mele)

Luni dis de dimineaţa sculat copilă mică din noapte şi târît in metroul suprapopulat (plouă în Bucuresti), suportat sudori şi umori. Predat copila lividă  comisiei de la Evaluarea Naţionala (în traducere-examenul de absolvire gimnaziu care contează la admiterea la liceu in proporție de 50%)
Copilă abulică vârâtă pe poarta şcolii,  eu-muma, lipotimică agăţată  de gardul de fier al aceleiași școli, luată de Emilia M. şi dat ceai de sunătoare  ca să văd din nou viaţa în roz şi bleu ciel.  Să-i dea Dumnezeu sănătate!)
Ieșit copil euforic de la examen: subiect: basmul şi jdemii de alte itemuri. Am făcut tot, am scris 6 pagini!
Mă liniștesc în aparenţe! (Dom’le, ce ma enervează asta cu păstrat aparenţele!)

Marţi
Ziua de dinaintea furtunii (examenul de mate)
Copilul doarme epuizat timp de 16 ore din cauză de stres maxim. Eu fac chestii la aragaz pe care nu le mănâncă nimeni pentru că nu sunt bune şi pentru că nimeni din casă nu are chef azi de talentul meu indubitabil în gastronomie. Noroc cu prietenii mei micuţi, care ciocănesc la ușă  “Aveți ceva de mâncare?” Am, cum să n-am, o grămadă de haleală pe care nu o vrea nimeni în casa asta! Eu mă destind făcând mâncare, alţii fac rebusuri, alţii curăţenie, fiecare cu ce l-a dăruit natura. Pe mine m-a dăruit cu cratiţe în perioadele de stres maxim. In restul timpului sunt normală. Gătesc cât trebuie. Uneori nu gătesc.

In rest, copilul mate, mate, mate … eu m învârtesc in jurul copilului, în jurul meu, al apartamentului, al lumii, al universului,  în general în jurul lui “în zadar”.
The biggest day!
Math’s Day!
Metrou, sudori, umori, știți…
Predat copil in bună stare uşii de fier a şcolii 150 pentru două ore de Evaluare Națională la Mate.
In cele două ore, biserica Sf Elefterie din Cotroceni a fost luată cu asalt de părinţi înspăimântați şi isterici spre zâmbetul sardonic al lumânărarului care a depășit norma la vânzări pe cincinalul asta.
Mi-arunc cu sictir lipotimia peste gardul școlii şi trec ca toată lumea normală la cap la băut cafele şi lulele. Aşteptăm… Leşinul şi tahicardia şi-au dat mâna frățește şi mă lovesc peste ochii care giniseră deja curtea Spitalului Universitar din imediata vecinătate.
La aşa o vedere maiestuoasă cu halate verzi, leșinul şi tahicardia se retrag şi rup frăţia de cruce pentru moment.
După două ore luat de la poarta de fier copil Evaluat Naţional si înlăcrimat, care îngăimă :” am făcut, dar habar n-am dacă e bine”.
Lasă mamă, bine că ai făcut ceva. Mai contează dacă e bine ?

Vineri se afişează! Lipotimia şi tahicardia vor reinstaura frăţia!
Urați-mi stări nelipotimice şi un ritm cardiac normal, atât cât poate inima mea să fie normală, că e prea simţitoare, f…ui…

Up date 25 iunie 2015

De atunci au trecut patru ani. Luni începe bacul. Probele scrise.

DaLU

 

8 thoughts on “3 Zile Horror din viaţa mea (evaluarea naţională a fiicei mele)”

  1. Bună Ziua ! ~ Şi, uite aşa, până Vineri … umerii noştri vor suporta “povara”. BAFTĂ ! ~ Ăsta-i abia începutul. ~ Cornelius, 🙂

  2. Bafta maxima, dragalaselor! Stiu ce inseamna asta, am trecut prin asta de cate 3 (copii) x 2 ori/copil ( admitere si bac, admitere si bac, admitere si bac) si nu mai vreau sa aud de asa ceva.
    Dar, asta e, vin alte generatii din urma. Toate cele bune sper ca micuta sa aiba o vara superba, lipsita de orice griji. Si, implicit, voi, restul familiei. 🙂

  3. Bună Ziua ! ~
    Eu, din păcate tremur de pe acum: am totuşi 55, iar Ana Măria Ştefania … 5 ! Sper să tremur şi peste ani şi ani, o eternitate.
    ~
    Cornelius, 🙂

  4. Uf ! Nu ştiu cum să repar “Mesajul Umanitar” lansat de dvs. Uneori o “distribuire” mai mult strică. Deoarece mută centrul de atenţie, pe ceva dorit de cel ce face distribuirea ! Eu sunt atent la toate aspectele (de la clonare încoace; poveste … veche) şi mi-am dat seama abia după ce am comis fapta ! Sper doar ca, “mesajul meu” să fi avut totuşi impact !
    ~
    Cornelius, 🙂
    PS: vă mulţumesc ! ~,

Comments are closed.