Părinți, ascultați de copii …

Mi-am tuns buclele cu ceva timp in urmă că mă deranjau tare cu intemperiile astea si  din motiv de caciulă. Ia căciula, na căciula, cum imi dădeam căciula jos arătam ca o chestie patrupedă linsă de mumă pe creștet.

Comentariile au fost diverse  de la ” de ce te-ai tuns? (cu părere de rău in glas) “,  până la ” wow, ai intinerit cu 10 ani!” Ultima replică era favorita mea , ca deh, toată lumea și eu pe lângă ea,  vrea sa para nițeluș mai tinerică. Toate bune si frumoase până azi când adolescenta familiei mi-a spus  in timp ce făceam vocalize pe un ton mai ridicat cum că să se imbrace mai gros, următoarea replică spusa lent, așezat si cu intelepciunea vârstei ei :  ” Să știi că nu pot să te iau in serios când țipi la mine , pentru ca tunosarea aia a a ta de școlariță cu bretonel nu mă lasă”.

Bling, blang …

Na, ce să mai zici? Să râzi sau sa plângi infundat? Am ales să râd și să astept să-mi creasca buclele la loc ca sa-mi creasca si mie, implicit,  nițică  autoritate de mamă!

În conformitate cu noile reglementări privind Protecţia Datelor (GDPR), site-ul acesta are nevoie de acordul dumneavoastră. Pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastră pe site-ul nostru, utilizăm fișiere de tip cookie. Prin continuarea navigării pe site sau prin apăsarea butonului “Sunt de acord”, sunteți de acord cu stocarea cookie-urilor primare și terțe. Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close