După dealuri

  După ce am văzut După Dealuri mi-a luat două-trei  ore să mă reculeg.

 Mungiu a creat o poveste de un realism crud, sfredelitor.  Dacă e ceva care îmi place la nebunie  la filmele lui, este atmosfera pe care o creează cu o știință și un rafinament de chinez bătrân.

De-asta e bun Mungiu.

Pentru că incă de la primele fotograme, scenaristul/regizorul  te înghesuie în fotoliul sălii de cinema și te ia pe sus transportându-te în chiar miezul acțiunii. O trăiești, o aspiri, te impregnezi cu ea, ești de acolo.  

Cele două ore și jumătate ești ca într-un film 3D. Nu-ti trebuie ochelari 3D pentru că el, Mungiu, știe să facă ce nu știu ăștia care au inventat 3D-ul.

Nu am de gând să vă povestesc filmul, ar fi un sacrilegiu din partea mea.

Vă rog, însă, să vă lăsați copleșiti de poveste și de jocul măiastru al celor două actrițe.

Și mai am de gând să vă rog să observați metafora, singura din film.

Cine reușește să o afle, îl invit cu mine la film pentru o a doua vizionare.  Plătesc eu.

DaLu vă urează vizionare plăcută!   

 

În conformitate cu noile reglementări privind Protecţia Datelor (GDPR), site-ul acesta are nevoie de acordul dumneavoastră. Pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastră pe site-ul nostru, utilizăm fișiere de tip cookie. Prin continuarea navigării pe site sau prin apăsarea butonului “Sunt de acord”, sunteți de acord cu stocarea cookie-urilor primare și terțe. Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close