Conform statisticilor, această a treia zi e si cea mai grea. Dificilă. Cumplită pe alocuri. Se indesesc momentele când iți vine să-ți iei câmpii, cu munții, cu dealurile, cu apele mai adânci dar și cu cele mai molcome. Fac tot felul de chestii ca să uit, ca să
Read more →Există dureri pe care nu le poti scurge-ntr-o lacrimă, Există dureri ce nu pot fi ascunse-ntr-o gaură de cuvânt, Sunt dureri absolute care te apropie de veșnicii…
Read more →Să-ti fiu aer, In inspir si-n expir, Să mă vrei in plămâni când ți-e sete, și jucând să mă faci rotocoale in văzduh de odaie, cum făceai cu fumul din țigara pe care mi-o fumai. Apoi n-ai mai vrut să mă respiri. Nu mai aveai nevoie… M-ai
Read more →Incerc sa evadez din bezna din mine, nici macar nu ma mai zaresc, oare in ce parte a camerei stau? Nici memoria nu ma mai ajuta ca altadata, parca ieri stateam la biroul improvizat dintr-o masa de la bunica. Oare-s tot acolo? O luminita fulguie neincetat in
Read more →Nu-ți stiu chipul, dar iți cunosc mintea. Nu-ți știu vocea, da-ți stiu cuvântul. Nu-ți știu ochii, da-ți văd in suflet! Nu mai hălădui! Oprește-mă! Te aștept de-o mie de ani! Am ostenit sa fiu doar jumătate din mine … Foto: www.http://junimeadigitala.ning.com
Read more →Victimele se preling pe trotuarul timpului. Eu cu spaimele mele , tu cu ale tale… Ne inlantuim curentii si Ne ciocnim de idei. Dar ne iubim pe viată si pe moarte. Apoi, Ne invartim aiurea, fiecare in alt loc Ne alungam unul pe altul, apoi ne apropiem
Read more →(asa incepe romanul Colonia demonizatilor la care lucrez) “Dacă nu scriu cartea asta, mă inăbuș, mor!”, așa gândeam in timp ce degetele mi se plimbau aiurea pe tastatura. Aveam o nevoie acuta sa dau de veste celor care urmau sa o citeasc , ce aflasem , dar
Read more →(Mariei mele) Mărie Măriucă Erai cam cât o nucă Când ne-am intâlnit In lumina, deplină din pădurea virgină. Sferele-au tăcut Apele s-au desfăcut, Pomii au-nflorit, Cerul a inmugurit Când ai gângurit… Si când ai pășit Spre noroc celest Eu am inteles… Că de-acum nu sunt Doar un
Read more →Nu mai încap in căușul palmei tale, Ții pumnul ferecat in balamale. Nu-ncap în minte, nici in cuvinte, și nici in flori, sau vii oseminte. Ferestrele-ți sunt prăfuite. De-atâtea clipe azvârlite. Nu te mai văd. Nu te mai simt. Poate-ai plecat să sapi morminte. Un lucru stiu:
Read more →Sunt veche si mă mai invechesc c-așa mi-e firea. N-aș vrea să spun că sunt ca vinul vechi ci ca un fruct copt, dulce și crocant mușcat, ce-aduce fericirea, dăinuirea… Intinde mâna, ia-mă de pe creangă, Că-s veche, coaptă precum o timpurie toamnă! Culege-mă acum, nu altadată!
Read more →
Comentarii recente