drumurile mele toate…

smiley-groceriesBucurești, mașina 178

Cam aglomerație în ziua aceea însorită de vară, când perspectiva mersului cu metroul și a ratării soarelui bun și cald, chiar și numai pentru 20 minute, părea o ireverență la adresa astrului după care tânjisem o iarnă.  Stăteam pe un scăunel așteptând cuminte ultima stație : Sala Palatului. Pe la Crângași buluceală maximă. Pe scaunul liber de lângă mine se așează o doamnă cu forme largi,  zâmbitoare … Citeşte mai departe

Un, doi și-un pas înapoi

În titlu se află o rețetă.  De viață. Nu spun că sunt cel mai de urmatbalanta exemplu, dar la mine funcționează.

M-am trezit băgată până în gât în viață la 24 de ani. Măritată, copil, un job care mă anula pe dinăuntru în fiecare clipă,  gătit mâncare, spălat, călcat cămăși, măturat, spălat, plimbat copil, serviciu, tramvaiul 32, un București mizer de-abia ieșit din teroarea roșie. Gri, negru, maron închis, bej,  … Citeşte mai departe

Trăiască muzul în care m-am născut!

 (nu scriu nimic fără de Muz)  

în impas hurduz-burduz

încalec pe un harbuz

țin aproape-un călăuz

ceva mai puțin confuz

să mă ducă-n cucuruz

unde e un buburuz care vrea să-mi fie Muz

cam ursuz, da-i andaluz

are-n curte un havuz

apă rece, lină, trece …

vin’ condei fără contuz!

e al meu  chiar de-i mofluz.

apă rece, lină, trece…

Muzi și Muze om petrece.

strigă tare moș Guz-Guz:

Foaie … Citeşte mai departe